Despre eleganţa ignoranţei.

 

Un subiect care doreşte să repună în drepturi valori demult uitate, aparent prea puţin importante astăzi, însă cu o neaşteptată relevanţă pentru lumea în care trăim.

Citându-l pe Alexander von Schönburg care susţine că regula supremă a conversaţiei este ”SĂ NU PLICTISEŞTI” iar concluzia capitală  – ”VORBIREA E DE AUR”, voi dezbate acest subiect în cele ce urmează.

Trăind vremuri atât de diferite faţă de erele trecute unde lucrurile şi atitudinile atât de esenţiale s-au pierdut în van astăzi, sunt una dintre puţinele persoane care, din anumite puncte de vedere, consideră că nu s-a născut în era potrivită.

Pare-mi-se că ne-am pierdut cu toţii amabilitatea şi abilitatea de a conversa într-un mod civilizat şi onest, de a respecta şi a accepta părerile celor din jur. Suferim de prea multă cunoaştere şi totuşi ne blamăm că nu le cunoaştem pe toate, devenind deranjant atunci când altcineva pare că o face. Ne batem în mândrii prost direcţionate şi utilizate, ne lăsăm conduşi de bine cunoscutul Ego şi ajungem să jignim oamenii din jur inconştient. Uităm că o viaţă frumoasă şi liniştită se compune din valori, din principii, din simplitate şi acceptare, din trăit frumos şi liber şi dintr-un sine conştient şi capabil să accepte că nu are cum să le ştie pe toate.

Problema este următoarea: trăim într-o vreme în care totul este continuu explicat, însă noi suntem tot mai neştiutori […] Am devenit proşti de atâta ştiinţă. Suprasaturaţi de informaţie şi totuşi ignoranţi. Şi încetul cu încetul începe să ne apese nu doar cantitatea acestor informaţii, ci şi volumul de cunoaştere bine fundamentată.

Alexander von Schönburg este unul dintre scriitorii mei preferaţi pentru că ştie să spună  lucrurilor pe nume fără să sune deranjant sau jignitor, educându-te în acelaşi timp fără ca măcar să realizezi. Dacă nu l-ai citit până acum, te îndemn s-o faci. Îmi poţi mulţumi mai târziu.

Revenind. Există o regulă simplă în a trăi frumos viaţa ce ţi s-a dat: ”Ca să înţelegi viaţa, trebuie să te descotoroseşti de povara cunoaşterii exagerate.” spunea bine cunoscutul Friedrich Nietzsche.

Poţi găsi înţelepciune fix acolo unde nu te aştepţi. Oamenii sunt suprinzători în general şi interesant de cunoscut. E bine să ştii câte puţin din toate, însă nu atât de mult încât să devină o obsesie sau să fie deranjant pentru cei din jur. Asumarea dreptăţii absolute este o ipocrizie utilizată de majoritatea, care nu ar trebui să existe în atitudinea niciunui om, mai cu seamă pe buzele lui.

”Aşa cum trupul nu poate digera decât o cantitate anume de hrană, nici creierul nu poate asimilia decât o cantitate anume de cunoaştere.”

Aş vrea să îţi dezvălui şi câteva dintre sfaturile pe care Alexander von Schönburg le-a oferit de-a lungul timpului cititorilor lui şi nu numai:

Zece reguli de aur pentru orice ocazie:

1. Stai drept! Mergi drept!
2. Nu lăsa niciodată să se observe că interlocutorul te plictiseşte. Nu te uita niciodată peste umărul lui, în căutarea altor persoane!
3. Fii interesat! Procedează ca marele maestru Clinton. Sau ca ambasadorul din Liechtenstein la Berlin. Când vorbeşti cu oameni ca ei, îţi transmit sentimentul că s-au trezit în acea dimineaţă cu gândul că trebuie să te întâlnească pe tine.
4. Nu lăsa să apară vreo pauză în conversaţie! La nevoie, întreabă: ”Ce lucru frumos vi s-a întâmplat astăzi?”
5. Nu fi servil. Poţi să şi contrazici, când este cazul!
6. Nu fi arogant. Lasă-l şi pe interlocutor să aibă dreptate!
7. Fii întotdeauna amabil cu angajaţii!
8. Nu jigni niciodată o mamă. Sau un câine.
9. Nu pune niciodată telefonul mobil pe masă.
10. Ascultă!

Cum te poţi face iubit în societate, garantat:
achitând nota de plată.

Cred că ultima parte o ştiam cu toţii:))

Bun, ţi-aş dezvălui mult mai multe, însă ţi-aş răpi bucuria de a descoperi singur/ ă frumuseţea ce stă în paginile acestei cărţi, tocmai de aceea, singurul lucru pe care ţi-l mai pot spune este că mult mai multe reguli de etichetă, despre cum poţi începe corect o conversaţie, despre ce ar trebui şi n-ar trebui să vorbeşti în societate, precum şi despre ce îţi este permis să te lauzi sau nu, le găseşi în minunata carte a lui Alexander von Schönburg – ARTA CONVERSŢIEI sau eleganţa ignoranţei.


Fii ceea ce eşti, doar aşa ai sanşa să ajungi ceea ce poţi să fii.

Mirela